rain-room-at-moma-10 Răpăia cu furie ploaia pleznind cu greutate în tăblăria maşinii. M-am oprit… mai bine aşa, să privesc în tihnă puhoaiele dezlănţuite, să aud, să simt răcoarea… Vântul muncea în rafale plopii grei, smulgându-le cu ciudă ramuri înfrunzite pe care apoi le arunca inutile la pământ. Atâta sălbăticie… Ce-o fi anul ăsta? Pentru că ploi am tot văzut, dar nu, niciodată cu atâta năduf.
Îmi amintesc…
Începuse să plouă… Picături rare și grele plesneau asfaltul împrăștiind miros de colb încins. Mergeam agale, cu mîinile adânc înfipte în buzunare, privind plictisit desenul picăturilor de ploaie. În jur oamenii măriseră pasul, unii, cei mai prevăzători, și-au deschis umbrelele pregătite din timp iar alții au început să alerge acoperindu-și capetele cu ce aveau la îndemână. Am continuat să merg netulburat, adâncit în gândurile mele, tânjind la toamna cu parfum de gutui și la foșnet de frunze. Îmi făcea bine ploaia, apa mi se prelingea pe față adunându-se sub bărbie. Din când în când priveam cerul doar pentru a simți picăturile grele pe frunte așa ca un masaj răcoros. Așteptam toamna… Iubeam toamna… Și mai aveam atâta vară de străbătut… abia se risipise parfumul teilor iar eu visam septembrie. Mai aveam o grămadă până acasă, ploaia lovea nervoasă acum… Doar eu și ploaia pe stradă…
La fel şi acum, doar eu şi ploaia pe stradă şi o distanţă de aproape treizeci de ani. Două siluete la câte un capăt de stradă lungă treizeci de ani cu furia aceleiaşi ploi în mijloc. Îmi amintesc… aceeaşi ploaie, acelaşi timp… doar eu, eu nu mai sunt acelaşi, eram atunci la celălalt capăt de stradă. Să fi fost începutul? Atunci ar trebui să mă întorc cu spatele şi să continui să privesc acolo unde eu nu sunt. Şi el, el ce vede? Mă vede?
… M-am oprit la capătul străzii sub streaşina unui magazin încercând să-mi aprind o ţigară. Am inspirat adânc privind înainte. Undeva departe, în mijlocul străzii, cineva mă privea din ploaie… aşa cam cum ai privi o nălucă… Eu mă priveam pe mine…

Comentarii

comentarii

  • Politicienii

    Nu, hotărât lucru, nu sunt oameni ca noi politicienii. Și probabil că acesta e motivul pen…
  • Doar un reper

    Aproape că n-am văzut venind primăvara… și iarna, chiar, a fost iarnă anul ăsta? Un …
  • Decalogul – poruncă cu poruncă

    Igor Sibaldi (Milano, 15 iunie 1957) este un scriitor și filosof italian. Născut din mamă …
Încarcă mai multe articole asemănătoare.
  • Politicienii

    Nu, hotărât lucru, nu sunt oameni ca noi politicienii. Și probabil că acesta e motivul pen…
  • Doar un reper

    Aproape că n-am văzut venind primăvara… și iarna, chiar, a fost iarnă anul ăsta? Un …
  • Decalogul – poruncă cu poruncă

    Igor Sibaldi (Milano, 15 iunie 1957) este un scriitor și filosof italian. Născut din mamă …
Încarcă mai multe de Cezar I Mocanu

13 Comentarii

  1. Agaleanu Ana

    04/08/2014 la 21:13

    M-ai prins cu povestirea aceasta! Am simtit vantul, mirosul asfaltului dogorit, ploaia repezita si "umbrele". Si deja vu-ul te duce cu gandul la un univers paralel, unde anumite framantari ale elementelor, il fac vizibil…

    Răspuns

  2. Doina Silvia

    05/08/2014 la 10:41

    Frumos,sensibil,profund…!

    Răspuns

  3. Oana Nastase

    05/08/2014 la 21:01

    Talent

    Răspuns

  4. Ioana

    18/08/2014 la 09:25

    Felicitari pentru noul aspect al site-ului…de scris ce sa mai zic? La fel de frumos si profund.

    Răspuns

  5. Anca

    17/10/2014 la 11:34

    Felicitari pentru talentul cu care esti inzestrat! Foarte captivant si sensibil mesajul! 🙂

    Răspuns

  6. Alexandra Dinu

    04/12/2014 la 11:23

    Im place designul siteului tau Rich Girls Studio poti sa imi spui cu cine ai lucrat. Am si eu nevoie pentru un blog personal. Multumesc anticipat.

    Răspuns

  7. Alexandra

    04/12/2014 la 11:24

    Buna Cezar
    Im place designul siteului tau ! Poti sa imi spui cu cine ai lucrat? Am si eu nevoie pentru un blog personal. Multumesc anticipat.

    Răspuns

    • Cezar I Mocanu

      05/12/2014 la 09:42

      Mulțumesc! Tema blogului am cumpărat-o de pe ThemeForest pe care apoi am personalizat-o.

      Răspuns

  8. Unicul Bucuresti

    03/04/2015 la 11:41

    Frumoasa povestirea… 😉

    Răspuns

  9. Andrei

    12/06/2016 la 13:04

    Profund …..

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citiți și

Politicienii

Nu, hotărât lucru, nu sunt oameni ca noi politicienii. Și probabil că acesta e motivul pen…