„Ateu” – voit între ghilimele. Nu există pe pământul ăsta un ateu. „Ateu” înseamnă fără Dumnezeu, dar cine poate fi fără o origine? Oricât de înrăit ai fi în ideea asta, un părinte îl ai! Termenul a fost născocit de religie pentru a marca pe cel care nu vrea să se supună dogmelor bisericești, așa ca un fel de ofensă, dar nu poate fi adevărat pentru nimeni. Așa a devenit că oricine este înafara unei religii să fie etichetat „ateu”. Și așa sunt și eu în accepțiunea comună a termenului. Și tot ce scriu mai jos are legătura cu accepțiunea comună și nu neapărat cu ceea ce cred și simt eu într-adevăr. O vreme, în perioada căutărilor mele inițiale, am ținut la mare cinste pariul lui Pascal. Chiar îmi imaginam că are mare dreptate… Apoi, când am înțeles că orice geniu în definitiv este un om, deci supus greșelii, am început să privesc cu ochi critic afirmațiile cu autoritate. Am încetat să mai cred pentru că am vrut să știu. Ca atunci când te afli într-o încăpere și cineva intră și-ți spune: Afară ninge! Poți să crezi sau să nu crezi sau te poți ridica să privești pe fereastră și atunci vei ști adevărul. Credința este asta: să nu te ridici să afli adevărul. Pariul lui Pascal mi s-a pus în față de multe ori de către religioși, de prea multe ori pentru ca să nu-mi devină nesuferit… Așa că, pentru tine cel care mă numești ateu aruncându-mi în față cu un zâmbet arogant pariul lui Pascal, ăsta este răspunsul:

De ce ești ateu? Nu costa nimic să fii credincios, nu ai nimic de pierdut dacă există un Dumnezeu, nu-ți face rău să fii religios, dacă ar exista un Dumnezeu, vei fi recunoscător să fi crezut în El.

Aceasta este cea mai mare prostie gândită de Pascal… Și din moment ce un geniu ca el nu poate să nu fi văzut multitudinea de probleme ale acestui raționament, mă gândesc că a fost doar un act de gravă lipsă de onestitate din partea lui.

Dacă Dumnezeu nu există, nu-ți va face rău să fii credincios.

Sigur? Ideile religiei, conținutul religiei, se traduc în comportamente, iar aceste comportamente sunt adeseori dăunătoare pentru tine și pentru ceilalți. O lume bazată pe Scripturi este o lume care nu este liberă să studieze, să exploreze, să investigheze, să-și schimbe ideile, să schimbe legile … Ești sigur că religia este inofensivă? Nu mi se pare.

Dacă există Dumnezeu, vei fi recunoscător că ai fost credincios.

Aici începe durerea … Cum poți să spui asta rămânând serios și sincer? Există 4200 de religii în lume. Puține dintre acestea sunt tolerante. Monoteismele de tradiție abramice sunt intolerante, violente și crude, iar dumnezeii, în general, nu sunt deloc înțelegători. Toți sunt geloși, invidioși și colerici. Ei au caractere urâte, iertarea nu este maximul și sunt inflexibili.

Dacă ai dreptate în legătură cu ipoteza că există un anumit Dumnezeu, trebuie să spun că nu este deloc o veste bună. Pentru tine, umilă ființă umană, este întotdeauna o veste groaznică. Arată-mi o viață de după moarte unde ai vrea cu adevărat să mergi pentru veșnicie.

Dacă ești creștin și ai dreptate că credința ta este adevărată, în primul rând este foarte probabil că nu mergi în Rai, vei merge, foarte probabil, în iad: aceasta este adevărata promisiune creștină și, nu este suficient, chiar dacă ești destul de norocos să mergi la Cer, nu este un mare noroc să mergi la Liturghie pentru veșnicie! Pentru că ce altceva se face în Rai? Ceaiuri dansante? Petreceri? Nici o religie nu știe cu exactitate ce se petrece acolo, în schimb știu totul despre iad, despre demoni, cum și în ce fel sunt organizați și care chinuri sunt în program.

Dar să admitem că nu ai dreptate. Dacă alegi Dumnezeul greșit sau dacă alegi forma greșită a Dumnezeului potrivit, nu vei fi cu siguranță recunoscător că ai fost credincios! Sunt dureri de neimaginat. Nu există recurs. Nu există nici o negociere. Nimic!

Dacă ești creștin, ia în considerare în mod serios posibilitatea de a ajunge în iadul islamic, pentru doar două minute. Poți să o faci două minute. Mori și găsești un alt Dumnezeu decât te așteptai. Vino apoi și spune-mi cum te umpli de recunoștință când afli că te-ai concentrat pe Dumnezeul greșit …

Este ca și cum ai avea un pachet de 4200 de cărți de joc și nimeni nu-ți poate garanta că există vreo carte câștigătoare, în timp ce știi sigur că pot fi toate necâștigătoare. Alege una!

Și, mai presus de toate, în fața unui Dumnezeu atotștiutor nu există trucuri, nu există căi de mijloc, nu există scuze. Singura credință care te poate salva este o credință adevărată, autentică, plină, sinceră.

Este mai bine să fii un ateu, dacă ești un ateu în inima ta, decât să te prefaci a fi un credincios, dacă o faci numai pentru comoditate sau lașitate.

Dacă există Dumnezeu, ești pierdut oricum. Suntem cu toții pierduți. Dar să te prefaci credincios – să te prefaci orice altceva în fața lui Dumnezeu – mi se pare cea mai ofensivă și cea mai proastă alegere care se poate face.

Faci exact așa cum crezi, dar având în vedere că numai Dumnezeu se cunoaște cu adevărat pe Sine și pe noi toți, eu personal nu merg înaintea lui Dumnezeu pentru a face mărturie falsă. Mă duc ateu ca și el, dacă el există, m-a făcut și m-a vrut. Atunci, orice destin are pentru mine, nu am nici o putere de negociere. Facă-se voia Lui!

1 Comment

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

After you have typed in some text, hit ENTER to start searching...

%d blogeri au apreciat: