Uneori plouă… Așa ca în aceste ultime zile plumburii. Și nu mă mai deprimă de o bucată de timp, ba chiar mă simt bine în monotonia și clipocitul picăturilor. Gândurile tac și atunci ascult inima vorbindu-mi. Nu sunt cuvinte ci doar simțiri pline de căldură și-n dulceața lor lumina se revarsă peste mistere deschizându-le. Și parcă norii fug și se așterne pacea… și ploaia continuă mută picurând soare. De unde răsar toate? Cum se nasc sentimentele, simțirile, emoțiile? Nu, nu se nasc, ele sunt deja! Sunt ca o carte veche și prăfuită uitată în vraful de vechituri… Și regăsesc în ea cuvintele pierdute în timpuri străine, timpuri ce au fost cândva ale mele. Și timpurile acelea, și cuvintele, și simțirile acelea au fost mereu doar că nu le-am mai privit o bună bucată de timp. Aceleași și-n același timp atât de diferite… Pentru că sunt ochii alții, pentru că în sinea mea, în fiecare zi, sunt altul. Este o spirală continuă pe care poți doar înainta murind și renăscând secundă cu secundă. Gândul este mereu altul, se schimbă chiar înainte să se nască și moare străin de ceea ce era. Și de fapt nu moare niciodată… este doar aceeași spirală cu infinitatea ei de perspective. Ca și ploaia, aceeași și mereu altfel… Nimic nu este la fel niciodată, totul este devenire, și orice devenire este mereu aceeași spirală. Nu te poți întoarce niciodată înapoi. Și asta pentru că de fapt nici nu pleci nicăieri vreodată. Totul este! Aici, acum, înăuntrul meu… Nu există nimic înafară! Nici măcar spirala. Eu sunt, eu cu lumea mea, cu ploile mele plumburii, cu devenirea, morțile și renașterile mele… Un om care a ales să plouă astăzi.
Plouă

Sa ploua!
Sper sa se termine cu plouatu, ca a fost destul zilele astea.
Nu stiu cum sunt unii dar pe mine ploaia ma face sa-mi pun gandurile , sentimentele si trairile intr-o balanta emotionala:)
S-a terminat cu ploile. A ajuns soarele si la noi 🙂 .
Cu totii ne confruntam cu ploi mocanesti sau torentiale. Important este sa stim sa ne aparam de abundenta apei si de trasnete, dar si sa ne bucuram de ele – sa cantam in ploaie, sarim prin balti, desi exista mereu riscul de a plati un pret prea mare pt sanatate. Intrebarea este, tu de ce ai ales sa ploua – de tristete, de bucurie sau pur si simplu din indiferenta?
Din indiferență nu se fac alegeri! Alegerile se fac din necesitate și abia la urmă apare bucuria sau tristețea. Care este acea necesitate este de fapt întrebarea! Nu știu să-ți răspund…
M-am saturat de atata ploaie, vrea acolo putin soare, macar o raza.
Cel mai romantic lucru, ploaia. Imi aduce aminte de prima iubire.
Observ ca ploaia devine un laitmotiv :), special cand nu mai avem ce subiect sa mai dezbatem si dintr/o data spune: Iar ploua!
Locuiesc in Strainate in locuri calde, si im-i este foarte door de anotimpurile noastre, inspecial de „Ploaia noastra” im-i place mult sa servesc o cafea si sa ma uit pe geam cu ploua incet, acest sunet ma duce in copilarie, si acest sentiment de melancolie este de neredad.
Mie ploaia mi se pare un fenomen al naturii solemn, linistit, care elibereaza toate tensiunile stranse pana atunci. Mai demult credeam ca sunt ciudat pentru ca ma relaxez mai bine atunci cand ploua, ca adorm si ma odihnesc mai bine atunci cand aud picaturile de ploaie lovind usor acoperisul, dar in timp mi-am dat seama ca este normal. Niciodata nu i-am inteles pe meteorologi de asociaza acest fenomen cu vremea urata. 🙂 Apropos, incercati asta, daca inca nu stiati de acest link… http://www.rainymood.com
Sunt momente cand asemenea picaturilor de ploaie, gandurile se succed atat de multe si cu asa repeziciune ca nu poti sa te opresti la unul si sa il duci pana la capat. Poate doar daca intinzi mana ca sa prinzi in palma cateva ganduri si sa le pastrezi pentru tine.
Interesant spus… „poți doar înainta murind și renăscând secundă cu secundă”…
Cea mai curata apa este ploaia , si cel mai frumos este cand sunt 40 g afara si ploua ne’incetat . 😀
Ar fi bine sa ploua atunci cand alegem noi, asa cum ne dai exemplul tau. Dar nu toti putem sa facem asta.
Este frumos cand ploua, mai ales vara..dar in ultimul timp parca este prea mult..